Cica complex

Poţi să aflii multe despre o cultura uitandu-te unde şi ce mănâncă. De asemenea poţi deduce multe şi din locaţia lor. Balta proaspătă de urină din faţa lor spune şi ea multe. Miresmele îmbietoare a 100 de fast food-uri si a 200 de bălţi de urină se împletesc cu horcaitul adânc al maşinilor care aşteaptă lângă trecerea de pietoni pe care roiesc studenţii ca nişte găini grăbite către birt. In lumina farurilor clipocesc vesel trasurile de pe hainele studentilor atragand ganganii si alte fiinte curioase, fascinate de lucruri sclipitoare. Din geamul maşinilor rasuna imnuri lipsite de sens şi cultura care zburda peste garduri pana in terase unde sunt ascunse de alta muzică care de obicei este de acelasi nivel. God is dead and so is disco. Umanitatea încă nu dar nici ea nu mai are mult.

Cica Film Noir

Trebuie sa recunosc ca in ultima vreme am o faza de film noir. I watch a great amount of them lately, ca nah, gusturile mele pentru filme isi au ciclurile si variatiile lor sezoniere. Da, desigur, ai putea zice ca dupa atmosfera filmele noir sunt de toamna, sau de iarna, da mostly de toamna. Evident ai gresi. Well, anyway. Lately a trebuit sa fac pentru examenul de audio-vizual un decupaj+storyboard de 10 cadre (or more, da not really) si trebuia predat in dimineata asta. EU credeam ca e pe luni, cred ca mintea mea nu a acceptat ca exista posibilitatea sa am un examen duminica dimineata la 10. Oricum, i has made a noir, ca scuza sa pot face b/w, dar mostly because i felt like it. I actually got the faithful şerpaş/cameraman Cristi si ca pernsonajul 2, la cel de misterios si anonim ca personajul 1 (io), Carmina, o colega care spre norocul meu era si online cand am aflat ca trebuie facut pe azi, si dispusa sa vina sa ma ajute cu proiectul. Anyway. Am facut despre o tranzactie a unei valize si am incercat sa il fac cat de noir se poate in 10 cadre, fara lumini si fara a filma anything really. Am zis sa pun si aici pozele, cu comentarii si aberatiile aferente. ca deh, is mandru de ele to some extent, da poate o sa imi treaca.

(poza data ca exemplu, cadrul asta imi palce cel mai mult)

Asta a fost teaser, restul maine.

Cugetari post-sesiune 2.0

Ca o armata de ursi invincibili raping your churches and burning your women sesiunea a venit si a plecat lasand in urma sa campii arse, fantani otravite si mii de studenti angry, frightened, shellshocked. Eu unul am trecut aproape toate examenele pe care le stiu, mai am maine sport si poate il trec. Poate nu, is gras.

Doua randunici chioare se plimbau si una a luat patru la economie da nu-i nimic pentru ca le-a lovit un camion care ducea cola la refugiatii din darfur, care este. Si de acolo s-a aprins o hartie, si de la ea refugiatii si ursii polari, si de acolo cafeaua. Datorita distrugerilor mediului a inghetat berea si toata lumea a murit de sete si inca o sesiune s-a terminat cu o moarte agonizanta si deshidratata de la prea putin alcool, prea putina fericire si prea multe restante si vise aruncate pe asfalt ca sa joace gandacii ping-pong cu ele. Asa e viata.

Multumesc.

Pe camp!

E sesiune si invat, invatatul e plictisitor asa ca din cand in cand ma mai plimb si eu, ca tot omu. Pana acolo, sau pana dincolo. De obicei nu foarte departe din lipsa de masina sau de bicicleta….am doua picioare si de obicei imi ajung daca nu imi vine sa merg la Cluj sau ceva.Sau Bucuresti, de obicei acolo ma apuca sa plec din motive care nu le voi povestii aici. Oricum, ieri am fost sa caut subiect de poza, si am gasit o fetita mergand pe calea ferata. O fost o plimbare mai lunga decat de obicei, cam 8-10 kilometrii. O fost fain desi cred ca am dat in insolatie.

Toata chestia asta chiar mi-a trezit o pofta de plimbat…. Acu o luna arapila mi-o dat o poza cu o chestie de pe wikimapia care arata ca un UFO prabusit in niste copaci. Desigur, chestia nu este un UFO intre copaci, da totusi eram curios si aveam chef de mers. So l-am cautat iar pe wikimapia si l-am gasit. Mi-am printat o harta, am discutat cu Cristi sa vian si el pentru ca evident erau multe chestii de carat, aparat, apa, chestii si aveam nevoie de un şerpaş. A 2-a zi, devreme cum nea-am trezit la 12:00 dimineata away we went.

Behold, a map!

Rosul e drumul incolo si albastrul e drumul inapoi. Chestia cea mai importanta pe care am invatat-o cu aceasta ocazie este

Surrealism

CICA:

is a cultural movement that began in the early-1920s, and is best known for the visual artworks and writings of the group members. The works feature the element of surprise, unexpected juxtapositions and non sequitur however many Surrealist artists and writers regard their work as an expression of the philosophical movement first and foremost with the works being an artifact, and leader André Breton was explicit in his assertion that Surrealism was above all a revolutionary movement.

sau asa, in romana

SUPRAREALÍSM s.n. Curent literar şi artistic apărut în prima jumătate a sec. XX, care pune accentul pe activitatea spontană a imaginaţiei şi pe exploatarea zonelor iraţionalului în creaţia artistică.

Ada Milea la Street Delivery

Be Kind, Rewind - Review

Ce faina e senzatia cand te uiti la un film de la care nu te astepti la cine stie ce si iti intrece toate asteptarile. Desigur, nu la fel de fain ca acele ocazii foarte foarte FOARTE rare in care te uiti la un film care te astepti sa fie bun si iti intrece asteptarile, pentru ca aia inseamna o expedrienta cinematografica aproape orgasmica. Dar si astea sunt bune. Trebuie sa recunosc ca, in momentul in care aud numele “Jack Black” automat ma gandesc la school of rock si inca vreo cateva filme care nu mi-au placut. Quite frankly, nu prea imi place de Jack Black ca si actor. Ce sa faci, toata lumea are si din-astia. Mos Def, alta poveste. A jucat in HHGTTG ca Ford Prefect, iar eu am vazut fiomul inainte sa citesc cartea. Pentru mine personajul va ramane totdeauna Mos Def, nu prea ai ce sa faci, si in ciuda a ce zic multi oameni (cica asa zice netu) mie imi place cum a jucat (netu zice ca nu o jucat bine, da ce stie el).

La multi ani!!!

EPIC FAIL!!!

Cele mai faimoase poze ale lui Robert Capa au fsot facute in ziua de 6 iunie 1944. D-Day, pe plajele din normandia, el a plecat cu valul al 2-lea de atac. Nu ai cum sa nu apreciezi atata devotament, curaj si dorinta sinucigasa. Capa a facut 106 poze in primele ore ale invaziei cu doua aparate Contax 2.

Trimise inapoi la revista Life pentru developare, un asistent de 15 ani pe nume Dennis Banks a setat temperatura gresit din graba si a cam topit putin lucrurile. 11 cadre au supravietuit, Life le-a printat cu numele de “Slightly our of Focus” si au zis ca arata asa pentru ca i-am tremurat mainile lui Capa. Mdea.

Here’s one now, hostata pe serverele wiki:

Eu m-am  chinuit 2 zile umbland prin locuri beznoase si facand poze. De pe digital am in jur de 10 cadre acceptabile, dar mai am timp, pe film, care acuma l-am luat de la developat, nu am nici unul. Am un light leak in aparat, si mi-a stricat toate negativele.

EPIC FAIL. Dar oricum, life goes on.

Una de-a mea:

Making of a photograph

Next e ce a iesit… so klick.

ANUNT IMPORTANT

Cine vine pe 10 iunie in viena sa il vada pe dylan, care este?

What (the duck) i can relate to

KENDO

Aparent trebuie sa ma apuc de un sport sau de sala sau de ceva….ca sa nu mai stau degeaba si sa mananc si tot ce rezulta din aia…..asa ca sport. Chestia aia cu multa miscare, care te face sa respiri greu si sa transpiri. Ce fain, nu? Oricum, am fust la sala si trebuie sa recunosc, sala nu e un lucru foarte distractiv, pentru ca eu nu am iempetrei plaier bun si rezistent…..ca nah, sunt student la buget de student. Asa ca mergi nene si cauta un sport. Doar ca sunt foarte seci, cica o sa imi iau o bicicleta candva luna asta, si o sa merg si cu aia, da pana atunci nah…trebuie sa fac un sport sport. Lavinia e la kendo. Acolo oameni isi pun pe ei armuri si dau unul in altul cu bete de bambus. WEEEE, ce tare! Si eu vreua sa dau cu bete de bambus in oameni!

Asa ca azi am mers sa vad un fel de campionat/demonstratie……si nah. De saptamana viitoare probabil o sa merg si eu. Daca nu, dupa sesiune sau de luna viitoare in orice  caz. Prima data sa rezolv cu fotoreportajul si cu restantele si examenele, ca alea sunt momentan mai importante.

Autoportret

TBB Lifetime achievement award: Bob Dylan

Bob Dylan este, pentru mine, unul din cei mai importanti cantareti din istoria istoriei. El face muzica deja de 50 de ani si de cam 28 e in turneu. Cele mai faimoase si populare cantece ale sale sunt din ani `60 si incorporeaza politica, probleme sociale, si o mare parte din filizofia si mentalitatea timpului. Motiv pentru care chair a devenit un lider pentru hipioti. There really isn’t anything i can say about Dylan ce nu a fost spus deja, si nici nu stiu ce pot sa spun pertinent despre viata lui, decat ca in orice caz it’s not over yet. Daca vreti sa aflati mai multe aveti pagina lui de wiki, si site-ul lui oficial. Eu nu prea am ce spune, decat ca he gets the prize pentru ca este, IMHO unul din cei mai importanti artisti si compozitori care au trait vreodata, si pentru mine oricum au multa greutate cantecele lui. Here’s one of them.

Cica bitterness

Hai scriu un blog, cugetai eu, despre mine, si poate despre tine, if i know you and you have a vagina, this could just be about you. Trebuie sa recunosc ca nu mi-au placut vreodata blogurile in care oameni isi varsa sentimente si frustrari adevarate si cinstite, pentru ca it’s too much of puting yourself out there, pentru mine oricum e. Si mno (mno inseamna “nah” la mine, just so you know) de aia eu merg pe varianta light and funny, si nu am scris cred ca, pana acuma un blog serios despre mine si frustrarile mele in viata, desigur, asa cum scrie sus la blog “Silliness, or a deep metaphor for modern angst?” it’s kinda what i was going for, dar putini oameni pe lumea asta (aia care stiu sunt de pe TFN, deci don’y delude yourself daca nu esti pe forumul ala) isi cam dau seama despre ce e vorba in ele. Asa ca nah, un blog putin mai putin privat si metaforic at last. Rejoice and read on.

Io am hotarat sa trec mai mult pe partea de foto-blog, si sa pun o poza/blog-post pentru ca ar fi frumos, dar de data asta i honestly have no picture, decat asta, pe care o am de la Paul. Dedicatie pentru toti care este, pentru care nu este, Fuck you.

Anger Management

I’m not really a angry person, da nici resemnat nu sunt, ca nah, la mine nu prea iese. Nu sunt nervos, da frustrat sunt, si dupa ce am cugetat la cateva din motivele mele de iritare am descoperit ca sunt destule. DUpa ce le-am citit de vreo 2 ori am descoperit ca ar face un blog post bun, so here i am. Un blog despre multi multi nervi.

PS. I don’t want your pitty!

Poster la clone wars, w00t!!!!!

Si zise Verde Imparat: Ce lovitură de stat?

Caci Roş împarat îl acuza-se că este “specialist in lovituri de stat” şi el se enervă. Că doar ce mama măsii, revoluţia nu a fost lovitura de stat, desi Verde Imparat a stat dupa aia la putere 12 ani de zile, da ăia nu se numara, ca mno….de aia.

Iliescu a ajuns sa se dea singur de gol, ce face batranetea din om.

Teh Iron Man

TAM

TAMTAMTAM

TAMTAMTAM

DAWAMAWAMAWAWAWAM

DAM

DAMDAMDAM

DAMDAMDAM

DAWAMAWAMAWAWAWAM

BACK IN BLACK

SI asa incepe Iron Man, sau foarte inspirat tradus, Omul de Otel….stiti voi, man of steel…..superman.

Ma rog, exista un motiv pentru care am tinut sa incerc sa reproduc inceputul de la Back in Black de la AC/DC, cantecul care i-a relansat dupa ce le-a murit solistul.

Iron man este unul dintre cele mai bune filme cu supereroi de pana acuma. Intrecut doar de Batman Begind, dar si acolo e probabil sa fiu sibiectiv…ca i’m a Batman kind of guy. Urmeaza spoilere.